Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{481} - 1}{6} \approx 3,4886187
x=\frac{-\sqrt{481}-1}{6}\approx -3,821952033
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{x}{4}+\frac{9}{4}xx-\frac{\frac{3}{4}x}{\frac{1}{6}}x+30=x
Împărțiți \frac{3}{4}x la \frac{1}{3} pentru a obține \frac{9}{4}x.
\frac{x}{4}+\frac{9}{4}x^{2}-\frac{\frac{3}{4}x}{\frac{1}{6}}x+30=x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
\frac{x}{4}+\frac{9}{4}x^{2}-\frac{9}{2}xx+30=x
Împărțiți \frac{3}{4}x la \frac{1}{6} pentru a obține \frac{9}{2}x.
\frac{x}{4}+\frac{9}{4}x^{2}-\frac{9}{2}x^{2}+30=x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
\frac{x}{4}-\frac{9}{4}x^{2}+30=x
Combinați \frac{9}{4}x^{2} cu -\frac{9}{2}x^{2} pentru a obține -\frac{9}{4}x^{2}.
\frac{x}{4}-\frac{9}{4}x^{2}+30-x=0
Scădeți x din ambele părți.
-\frac{3}{4}x-\frac{9}{4}x^{2}+30=0
Combinați \frac{x}{4} cu -x pentru a obține -\frac{3}{4}x.
-\frac{9}{4}x^{2}-\frac{3}{4}x+30=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\left(-\frac{3}{4}\right)^{2}-4\left(-\frac{9}{4}\right)\times 30}}{2\left(-\frac{9}{4}\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -\frac{9}{4}, b cu -\frac{3}{4} și c cu 30 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\frac{9}{16}-4\left(-\frac{9}{4}\right)\times 30}}{2\left(-\frac{9}{4}\right)}
Ridicați -\frac{3}{4} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\frac{9}{16}+9\times 30}}{2\left(-\frac{9}{4}\right)}
Înmulțiți -4 cu -\frac{9}{4}.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\frac{9}{16}+270}}{2\left(-\frac{9}{4}\right)}
Înmulțiți 9 cu 30.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\sqrt{\frac{4329}{16}}}{2\left(-\frac{9}{4}\right)}
Adunați \frac{9}{16} cu 270.
x=\frac{-\left(-\frac{3}{4}\right)±\frac{3\sqrt{481}}{4}}{2\left(-\frac{9}{4}\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru \frac{4329}{16}.
x=\frac{\frac{3}{4}±\frac{3\sqrt{481}}{4}}{2\left(-\frac{9}{4}\right)}
Opusul lui -\frac{3}{4} este \frac{3}{4}.
x=\frac{\frac{3}{4}±\frac{3\sqrt{481}}{4}}{-\frac{9}{2}}
Înmulțiți 2 cu -\frac{9}{4}.
x=\frac{3\sqrt{481}+3}{-\frac{9}{2}\times 4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{3}{4}±\frac{3\sqrt{481}}{4}}{-\frac{9}{2}} atunci când ± este plus. Adunați \frac{3}{4} cu \frac{3\sqrt{481}}{4}.
x=\frac{-\sqrt{481}-1}{6}
Împărțiți \frac{3+3\sqrt{481}}{4} la -\frac{9}{2} înmulțind pe \frac{3+3\sqrt{481}}{4} cu reciproca lui -\frac{9}{2}.
x=\frac{3-3\sqrt{481}}{-\frac{9}{2}\times 4}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{\frac{3}{4}±\frac{3\sqrt{481}}{4}}{-\frac{9}{2}} atunci când ± este minus. Scădeți \frac{3\sqrt{481}}{4} din \frac{3}{4}.
x=\frac{\sqrt{481}-1}{6}
Împărțiți \frac{3-3\sqrt{481}}{4} la -\frac{9}{2} înmulțind pe \frac{3-3\sqrt{481}}{4} cu reciproca lui -\frac{9}{2}.
x=\frac{-\sqrt{481}-1}{6} x=\frac{\sqrt{481}-1}{6}
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{x}{4}+\frac{9}{4}xx-\frac{\frac{3}{4}x}{\frac{1}{6}}x+30=x
Împărțiți \frac{3}{4}x la \frac{1}{3} pentru a obține \frac{9}{4}x.
\frac{x}{4}+\frac{9}{4}x^{2}-\frac{\frac{3}{4}x}{\frac{1}{6}}x+30=x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
\frac{x}{4}+\frac{9}{4}x^{2}-\frac{9}{2}xx+30=x
Împărțiți \frac{3}{4}x la \frac{1}{6} pentru a obține \frac{9}{2}x.
\frac{x}{4}+\frac{9}{4}x^{2}-\frac{9}{2}x^{2}+30=x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
\frac{x}{4}-\frac{9}{4}x^{2}+30=x
Combinați \frac{9}{4}x^{2} cu -\frac{9}{2}x^{2} pentru a obține -\frac{9}{4}x^{2}.
\frac{x}{4}-\frac{9}{4}x^{2}+30-x=0
Scădeți x din ambele părți.
-\frac{3}{4}x-\frac{9}{4}x^{2}+30=0
Combinați \frac{x}{4} cu -x pentru a obține -\frac{3}{4}x.
-\frac{3}{4}x-\frac{9}{4}x^{2}=-30
Scădeți 30 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
-\frac{9}{4}x^{2}-\frac{3}{4}x=-30
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-\frac{9}{4}x^{2}-\frac{3}{4}x}{-\frac{9}{4}}=-\frac{30}{-\frac{9}{4}}
Împărțiți ambele părți ale ecuației la -\frac{9}{4}, ceea ce este același lucru cu înmulțirea ambelor părți cu reciproca fracției.
x^{2}+\left(-\frac{\frac{3}{4}}{-\frac{9}{4}}\right)x=-\frac{30}{-\frac{9}{4}}
Împărțirea la -\frac{9}{4} anulează înmulțirea cu -\frac{9}{4}.
x^{2}+\frac{1}{3}x=-\frac{30}{-\frac{9}{4}}
Împărțiți -\frac{3}{4} la -\frac{9}{4} înmulțind pe -\frac{3}{4} cu reciproca lui -\frac{9}{4}.
x^{2}+\frac{1}{3}x=\frac{40}{3}
Împărțiți -30 la -\frac{9}{4} înmulțind pe -30 cu reciproca lui -\frac{9}{4}.
x^{2}+\frac{1}{3}x+\left(\frac{1}{6}\right)^{2}=\frac{40}{3}+\left(\frac{1}{6}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{6}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{6} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}=\frac{40}{3}+\frac{1}{36}
Ridicați \frac{1}{6} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}=\frac{481}{36}
Adunați \frac{40}{3} cu \frac{1}{36} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{6}\right)^{2}=\frac{481}{36}
Factor x^{2}+\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{6}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{481}{36}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{6}=\frac{\sqrt{481}}{6} x+\frac{1}{6}=-\frac{\sqrt{481}}{6}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{481}-1}{6} x=\frac{-\sqrt{481}-1}{6}
Scădeți \frac{1}{6} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}