Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{69} - 3}{2} \approx 2,653311931
x=\frac{-\sqrt{69}-3}{2}\approx -5,653311931
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
15\times 15-x\times 15x=45x
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 15x, cel mai mic multiplu comun al x,15.
15\times 15-x^{2}\times 15=45x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
225-x^{2}\times 15=45x
Înmulțiți 15 cu 15 pentru a obține 225.
225-x^{2}\times 15-45x=0
Scădeți 45x din ambele părți.
225-15x^{2}-45x=0
Înmulțiți -1 cu 15 pentru a obține -15.
-15x^{2}-45x+225=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-45\right)±\sqrt{\left(-45\right)^{2}-4\left(-15\right)\times 225}}{2\left(-15\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -15, b cu -45 și c cu 225 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-45\right)±\sqrt{2025-4\left(-15\right)\times 225}}{2\left(-15\right)}
Ridicați -45 la pătrat.
x=\frac{-\left(-45\right)±\sqrt{2025+60\times 225}}{2\left(-15\right)}
Înmulțiți -4 cu -15.
x=\frac{-\left(-45\right)±\sqrt{2025+13500}}{2\left(-15\right)}
Înmulțiți 60 cu 225.
x=\frac{-\left(-45\right)±\sqrt{15525}}{2\left(-15\right)}
Adunați 2025 cu 13500.
x=\frac{-\left(-45\right)±15\sqrt{69}}{2\left(-15\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 15525.
x=\frac{45±15\sqrt{69}}{2\left(-15\right)}
Opusul lui -45 este 45.
x=\frac{45±15\sqrt{69}}{-30}
Înmulțiți 2 cu -15.
x=\frac{15\sqrt{69}+45}{-30}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{45±15\sqrt{69}}{-30} atunci când ± este plus. Adunați 45 cu 15\sqrt{69}.
x=\frac{-\sqrt{69}-3}{2}
Împărțiți 45+15\sqrt{69} la -30.
x=\frac{45-15\sqrt{69}}{-30}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{45±15\sqrt{69}}{-30} atunci când ± este minus. Scădeți 15\sqrt{69} din 45.
x=\frac{\sqrt{69}-3}{2}
Împărțiți 45-15\sqrt{69} la -30.
x=\frac{-\sqrt{69}-3}{2} x=\frac{\sqrt{69}-3}{2}
Ecuația este rezolvată acum.
15\times 15-x\times 15x=45x
Variabila x nu poate fi egală cu 0, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 15x, cel mai mic multiplu comun al x,15.
15\times 15-x^{2}\times 15=45x
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
225-x^{2}\times 15=45x
Înmulțiți 15 cu 15 pentru a obține 225.
225-x^{2}\times 15-45x=0
Scădeți 45x din ambele părți.
225-15x^{2}-45x=0
Înmulțiți -1 cu 15 pentru a obține -15.
-15x^{2}-45x=-225
Scădeți 225 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
\frac{-15x^{2}-45x}{-15}=-\frac{225}{-15}
Se împart ambele părți la -15.
x^{2}+\left(-\frac{45}{-15}\right)x=-\frac{225}{-15}
Împărțirea la -15 anulează înmulțirea cu -15.
x^{2}+3x=-\frac{225}{-15}
Împărțiți -45 la -15.
x^{2}+3x=15
Împărțiți -225 la -15.
x^{2}+3x+\left(\frac{3}{2}\right)^{2}=15+\left(\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți 3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+3x+\frac{9}{4}=15+\frac{9}{4}
Ridicați \frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+3x+\frac{9}{4}=\frac{69}{4}
Adunați 15 cu \frac{9}{4}.
\left(x+\frac{3}{2}\right)^{2}=\frac{69}{4}
Factor x^{2}+3x+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{69}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{3}{2}=\frac{\sqrt{69}}{2} x+\frac{3}{2}=-\frac{\sqrt{69}}{2}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{69}-3}{2} x=\frac{-\sqrt{69}-3}{2}
Scădeți \frac{3}{2} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}