Rezolvați pentru v
v=1
v=0
Partajați
Copiat în clipboard
v^{2}=v
Variabila v nu poate fi egală cu -3, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu v+3.
v^{2}-v=0
Scădeți v din ambele părți.
v\left(v-1\right)=0
Scoateți factorul comun v.
v=0 v=1
Pentru a găsi soluții de ecuații, rezolvați v=0 și v-1=0.
v^{2}=v
Variabila v nu poate fi egală cu -3, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu v+3.
v^{2}-v=0
Scădeți v din ambele părți.
v=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -1 și c cu 0 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
v=\frac{-\left(-1\right)±1}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 1.
v=\frac{1±1}{2}
Opusul lui -1 este 1.
v=\frac{2}{2}
Acum rezolvați ecuația v=\frac{1±1}{2} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu 1.
v=1
Împărțiți 2 la 2.
v=\frac{0}{2}
Acum rezolvați ecuația v=\frac{1±1}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 1 din 1.
v=0
Împărțiți 0 la 2.
v=1 v=0
Ecuația este rezolvată acum.
v^{2}=v
Variabila v nu poate fi egală cu -3, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu v+3.
v^{2}-v=0
Scădeți v din ambele părți.
v^{2}-v+\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}=\left(-\frac{1}{2}\right)^{2}
Împărțiți -1, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -\frac{1}{2}. Apoi, adunați pătratul lui -\frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
v^{2}-v+\frac{1}{4}=\frac{1}{4}
Ridicați -\frac{1}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
\left(v-\frac{1}{2}\right)^{2}=\frac{1}{4}
Factor v^{2}-v+\frac{1}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(v-\frac{1}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{1}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
v-\frac{1}{2}=\frac{1}{2} v-\frac{1}{2}=-\frac{1}{2}
Simplificați.
v=1 v=0
Adunați \frac{1}{2} la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}