Rezolvați pentru x
x=-4
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
6-\left(x+1\right)\times 3=\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al \left(x+1\right)\left(x-1\right),x-1.
6-\left(3x+3\right)=\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu 3.
6-3x-3=\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Pentru a găsi opusul lui 3x+3, găsiți opusul fiecărui termen.
3-3x=\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Scădeți 3 din 6 pentru a obține 3.
3-3x=x^{2}-1
Să luăm \left(x-1\right)\left(x+1\right). Înmulțirea poate fi transformată în diferența pătratelor, folosind regula: \left(a-b\right)\left(a+b\right)=a^{2}-b^{2}. Ridicați 1 la pătrat.
3-3x-x^{2}=-1
Scădeți x^{2} din ambele părți.
3-3x-x^{2}+1=0
Adăugați 1 la ambele părți.
4-3x-x^{2}=0
Adunați 3 și 1 pentru a obține 4.
-x^{2}-3x+4=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{\left(-3\right)^{2}-4\left(-1\right)\times 4}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu -3 și c cu 4 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9-4\left(-1\right)\times 4}}{2\left(-1\right)}
Ridicați -3 la pătrat.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+4\times 4}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{9+16}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu 4.
x=\frac{-\left(-3\right)±\sqrt{25}}{2\left(-1\right)}
Adunați 9 cu 16.
x=\frac{-\left(-3\right)±5}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 25.
x=\frac{3±5}{2\left(-1\right)}
Opusul lui -3 este 3.
x=\frac{3±5}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
x=\frac{8}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{3±5}{-2} atunci când ± este plus. Adunați 3 cu 5.
x=-4
Împărțiți 8 la -2.
x=-\frac{2}{-2}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{3±5}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți 5 din 3.
x=1
Împărțiți -2 la -2.
x=-4 x=1
Ecuația este rezolvată acum.
x=-4
Variabila x nu poate să fie egală cu 1.
6-\left(x+1\right)\times 3=\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -1,1, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu \left(x-1\right)\left(x+1\right), cel mai mic multiplu comun al \left(x+1\right)\left(x-1\right),x-1.
6-\left(3x+3\right)=\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți x+1 cu 3.
6-3x-3=\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Pentru a găsi opusul lui 3x+3, găsiți opusul fiecărui termen.
3-3x=\left(x-1\right)\left(x+1\right)
Scădeți 3 din 6 pentru a obține 3.
3-3x=x^{2}-1
Să luăm \left(x-1\right)\left(x+1\right). Înmulțirea poate fi transformată în diferența pătratelor, folosind regula: \left(a-b\right)\left(a+b\right)=a^{2}-b^{2}. Ridicați 1 la pătrat.
3-3x-x^{2}=-1
Scădeți x^{2} din ambele părți.
-3x-x^{2}=-1-3
Scădeți 3 din ambele părți.
-3x-x^{2}=-4
Scădeți 3 din -1 pentru a obține -4.
-x^{2}-3x=-4
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-x^{2}-3x}{-1}=-\frac{4}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
x^{2}+\left(-\frac{3}{-1}\right)x=-\frac{4}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
x^{2}+3x=-\frac{4}{-1}
Împărțiți -3 la -1.
x^{2}+3x=4
Împărțiți -4 la -1.
x^{2}+3x+\left(\frac{3}{2}\right)^{2}=4+\left(\frac{3}{2}\right)^{2}
Împărțiți 3, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{3}{2}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{3}{2} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+3x+\frac{9}{4}=4+\frac{9}{4}
Ridicați \frac{3}{2} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+3x+\frac{9}{4}=\frac{25}{4}
Adunați 4 cu \frac{9}{4}.
\left(x+\frac{3}{2}\right)^{2}=\frac{25}{4}
Factor x^{2}+3x+\frac{9}{4}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{3}{2}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{25}{4}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{3}{2}=\frac{5}{2} x+\frac{3}{2}=-\frac{5}{2}
Simplificați.
x=1 x=-4
Scădeți \frac{3}{2} din ambele părți ale ecuației.
x=-4
Variabila x nu poate să fie egală cu 1.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}