Rezolvați pentru x
x = \frac{\sqrt{193} - 1}{6} \approx 2,148740665
x=\frac{-\sqrt{193}-1}{6}\approx -2,482073998
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
2x+10+6=3x+3xx
Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 6, cel mai mic multiplu comun al 6,2.
2x+10+6=3x+3x^{2}
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
2x+16=3x+3x^{2}
Adunați 10 și 6 pentru a obține 16.
2x+16-3x=3x^{2}
Scădeți 3x din ambele părți.
-x+16=3x^{2}
Combinați 2x cu -3x pentru a obține -x.
-x+16-3x^{2}=0
Scădeți 3x^{2} din ambele părți.
-3x^{2}-x+16=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1-4\left(-3\right)\times 16}}{2\left(-3\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -3, b cu -1 și c cu 16 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+12\times 16}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți -4 cu -3.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{1+192}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți 12 cu 16.
x=\frac{-\left(-1\right)±\sqrt{193}}{2\left(-3\right)}
Adunați 1 cu 192.
x=\frac{1±\sqrt{193}}{2\left(-3\right)}
Opusul lui -1 este 1.
x=\frac{1±\sqrt{193}}{-6}
Înmulțiți 2 cu -3.
x=\frac{\sqrt{193}+1}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{193}}{-6} atunci când ± este plus. Adunați 1 cu \sqrt{193}.
x=\frac{-\sqrt{193}-1}{6}
Împărțiți 1+\sqrt{193} la -6.
x=\frac{1-\sqrt{193}}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{1±\sqrt{193}}{-6} atunci când ± este minus. Scădeți \sqrt{193} din 1.
x=\frac{\sqrt{193}-1}{6}
Împărțiți 1-\sqrt{193} la -6.
x=\frac{-\sqrt{193}-1}{6} x=\frac{\sqrt{193}-1}{6}
Ecuația este rezolvată acum.
2x+10+6=3x+3xx
Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 6, cel mai mic multiplu comun al 6,2.
2x+10+6=3x+3x^{2}
Înmulțiți x cu x pentru a obține x^{2}.
2x+16=3x+3x^{2}
Adunați 10 și 6 pentru a obține 16.
2x+16-3x=3x^{2}
Scădeți 3x din ambele părți.
-x+16=3x^{2}
Combinați 2x cu -3x pentru a obține -x.
-x+16-3x^{2}=0
Scădeți 3x^{2} din ambele părți.
-x-3x^{2}=-16
Scădeți 16 din ambele părți. Orice se scade din zero dă negativul său.
-3x^{2}-x=-16
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-3x^{2}-x}{-3}=-\frac{16}{-3}
Se împart ambele părți la -3.
x^{2}+\left(-\frac{1}{-3}\right)x=-\frac{16}{-3}
Împărțirea la -3 anulează înmulțirea cu -3.
x^{2}+\frac{1}{3}x=-\frac{16}{-3}
Împărțiți -1 la -3.
x^{2}+\frac{1}{3}x=\frac{16}{3}
Împărțiți -16 la -3.
x^{2}+\frac{1}{3}x+\left(\frac{1}{6}\right)^{2}=\frac{16}{3}+\left(\frac{1}{6}\right)^{2}
Împărțiți \frac{1}{3}, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține \frac{1}{6}. Apoi, adunați pătratul lui \frac{1}{6} la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}=\frac{16}{3}+\frac{1}{36}
Ridicați \frac{1}{6} la pătrat, calculând pătratul pentru numărătorul și numitorul fracției.
x^{2}+\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}=\frac{193}{36}
Adunați \frac{16}{3} cu \frac{1}{36} găsind un numitor comun și adunând numărătorii. Apoi simplificați fracția până devine ireductibilă, dacă este posibil.
\left(x+\frac{1}{6}\right)^{2}=\frac{193}{36}
Factor x^{2}+\frac{1}{3}x+\frac{1}{36}. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+\frac{1}{6}\right)^{2}}=\sqrt{\frac{193}{36}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+\frac{1}{6}=\frac{\sqrt{193}}{6} x+\frac{1}{6}=-\frac{\sqrt{193}}{6}
Simplificați.
x=\frac{\sqrt{193}-1}{6} x=\frac{-\sqrt{193}-1}{6}
Scădeți \frac{1}{6} din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}