Rezolvați pentru y
y=-8
y=2
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-8-4y=4\left(y-4\right)\left(y+2\right)\times \frac{1}{4}+4y-16
Variabila y nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,4, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 4\left(y-4\right)\left(y+2\right), cel mai mic multiplu comun al 4-y,4,y+2.
-8-4y=\left(y-4\right)\left(y+2\right)+4y-16
Înmulțiți 4 cu \frac{1}{4} pentru a obține 1.
-8-4y=y^{2}-2y-8+4y-16
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți y-4 cu y+2 și a combina termenii similari.
-8-4y=y^{2}+2y-8-16
Combinați -2y cu 4y pentru a obține 2y.
-8-4y=y^{2}+2y-24
Scădeți 16 din -8 pentru a obține -24.
-8-4y-y^{2}=2y-24
Scădeți y^{2} din ambele părți.
-8-4y-y^{2}-2y=-24
Scădeți 2y din ambele părți.
-8-6y-y^{2}=-24
Combinați -4y cu -2y pentru a obține -6y.
-8-6y-y^{2}+24=0
Adăugați 24 la ambele părți.
16-6y-y^{2}=0
Adunați -8 și 24 pentru a obține 16.
-y^{2}-6y+16=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{\left(-6\right)^{2}-4\left(-1\right)\times 16}}{2\left(-1\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -1, b cu -6 și c cu 16 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36-4\left(-1\right)\times 16}}{2\left(-1\right)}
Ridicați -6 la pătrat.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+4\times 16}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți -4 cu -1.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+64}}{2\left(-1\right)}
Înmulțiți 4 cu 16.
y=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{100}}{2\left(-1\right)}
Adunați 36 cu 64.
y=\frac{-\left(-6\right)±10}{2\left(-1\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 100.
y=\frac{6±10}{2\left(-1\right)}
Opusul lui -6 este 6.
y=\frac{6±10}{-2}
Înmulțiți 2 cu -1.
y=\frac{16}{-2}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{6±10}{-2} atunci când ± este plus. Adunați 6 cu 10.
y=-8
Împărțiți 16 la -2.
y=-\frac{4}{-2}
Acum rezolvați ecuația y=\frac{6±10}{-2} atunci când ± este minus. Scădeți 10 din 6.
y=2
Împărțiți -4 la -2.
y=-8 y=2
Ecuația este rezolvată acum.
-8-4y=4\left(y-4\right)\left(y+2\right)\times \frac{1}{4}+4y-16
Variabila y nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,4, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 4\left(y-4\right)\left(y+2\right), cel mai mic multiplu comun al 4-y,4,y+2.
-8-4y=\left(y-4\right)\left(y+2\right)+4y-16
Înmulțiți 4 cu \frac{1}{4} pentru a obține 1.
-8-4y=y^{2}-2y-8+4y-16
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți y-4 cu y+2 și a combina termenii similari.
-8-4y=y^{2}+2y-8-16
Combinați -2y cu 4y pentru a obține 2y.
-8-4y=y^{2}+2y-24
Scădeți 16 din -8 pentru a obține -24.
-8-4y-y^{2}=2y-24
Scădeți y^{2} din ambele părți.
-8-4y-y^{2}-2y=-24
Scădeți 2y din ambele părți.
-8-6y-y^{2}=-24
Combinați -4y cu -2y pentru a obține -6y.
-6y-y^{2}=-24+8
Adăugați 8 la ambele părți.
-6y-y^{2}=-16
Adunați -24 și 8 pentru a obține -16.
-y^{2}-6y=-16
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-y^{2}-6y}{-1}=-\frac{16}{-1}
Se împart ambele părți la -1.
y^{2}+\left(-\frac{6}{-1}\right)y=-\frac{16}{-1}
Împărțirea la -1 anulează înmulțirea cu -1.
y^{2}+6y=-\frac{16}{-1}
Împărțiți -6 la -1.
y^{2}+6y=16
Împărțiți -16 la -1.
y^{2}+6y+3^{2}=16+3^{2}
Împărțiți 6, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 3. Apoi, adunați pătratul lui 3 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
y^{2}+6y+9=16+9
Ridicați 3 la pătrat.
y^{2}+6y+9=25
Adunați 16 cu 9.
\left(y+3\right)^{2}=25
Factor y^{2}+6y+9. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(y+3\right)^{2}}=\sqrt{25}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
y+3=5 y+3=-5
Simplificați.
y=2 y=-8
Scădeți 3 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}