Rezolvați pentru x
x=6\sqrt{3}-9\approx 1,392304845
x=-6\sqrt{3}-9\approx -19,392304845
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
\frac{1}{3}x^{2}+6x=9
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
\frac{1}{3}x^{2}+6x-9=9-9
Scădeți 9 din ambele părți ale ecuației.
\frac{1}{3}x^{2}+6x-9=0
Scăderea 9 din el însuși are ca rezultat 0.
x=\frac{-6±\sqrt{6^{2}-4\times \frac{1}{3}\left(-9\right)}}{2\times \frac{1}{3}}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu \frac{1}{3}, b cu 6 și c cu -9 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-6±\sqrt{36-4\times \frac{1}{3}\left(-9\right)}}{2\times \frac{1}{3}}
Ridicați 6 la pătrat.
x=\frac{-6±\sqrt{36-\frac{4}{3}\left(-9\right)}}{2\times \frac{1}{3}}
Înmulțiți -4 cu \frac{1}{3}.
x=\frac{-6±\sqrt{36+12}}{2\times \frac{1}{3}}
Înmulțiți -\frac{4}{3} cu -9.
x=\frac{-6±\sqrt{48}}{2\times \frac{1}{3}}
Adunați 36 cu 12.
x=\frac{-6±4\sqrt{3}}{2\times \frac{1}{3}}
Aflați rădăcina pătrată pentru 48.
x=\frac{-6±4\sqrt{3}}{\frac{2}{3}}
Înmulțiți 2 cu \frac{1}{3}.
x=\frac{4\sqrt{3}-6}{\frac{2}{3}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±4\sqrt{3}}{\frac{2}{3}} atunci când ± este plus. Adunați -6 cu 4\sqrt{3}.
x=6\sqrt{3}-9
Împărțiți -6+4\sqrt{3} la \frac{2}{3} înmulțind pe -6+4\sqrt{3} cu reciproca lui \frac{2}{3}.
x=\frac{-4\sqrt{3}-6}{\frac{2}{3}}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{-6±4\sqrt{3}}{\frac{2}{3}} atunci când ± este minus. Scădeți 4\sqrt{3} din -6.
x=-6\sqrt{3}-9
Împărțiți -6-4\sqrt{3} la \frac{2}{3} înmulțind pe -6-4\sqrt{3} cu reciproca lui \frac{2}{3}.
x=6\sqrt{3}-9 x=-6\sqrt{3}-9
Ecuația este rezolvată acum.
\frac{1}{3}x^{2}+6x=9
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{\frac{1}{3}x^{2}+6x}{\frac{1}{3}}=\frac{9}{\frac{1}{3}}
Se înmulțesc ambele părți cu 3.
x^{2}+\frac{6}{\frac{1}{3}}x=\frac{9}{\frac{1}{3}}
Împărțirea la \frac{1}{3} anulează înmulțirea cu \frac{1}{3}.
x^{2}+18x=\frac{9}{\frac{1}{3}}
Împărțiți 6 la \frac{1}{3} înmulțind pe 6 cu reciproca lui \frac{1}{3}.
x^{2}+18x=27
Împărțiți 9 la \frac{1}{3} înmulțind pe 9 cu reciproca lui \frac{1}{3}.
x^{2}+18x+9^{2}=27+9^{2}
Împărțiți 18, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 9. Apoi, adunați pătratul lui 9 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+18x+81=27+81
Ridicați 9 la pătrat.
x^{2}+18x+81=108
Adunați 27 cu 81.
\left(x+9\right)^{2}=108
Factor x^{2}+18x+81. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+9\right)^{2}}=\sqrt{108}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+9=6\sqrt{3} x+9=-6\sqrt{3}
Simplificați.
x=6\sqrt{3}-9 x=-6\sqrt{3}-9
Scădeți 9 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}