Rezolvați pentru x
x=\frac{2\sqrt{3}}{3}-1\approx 0,154700538
x=-\frac{2\sqrt{3}}{3}-1\approx -2,154700538
Grafic
Partajați
Copiat în clipboard
-6-3x+3\left(x-2\right)\left(x+2\right)\left(-1\right)=3x+6-1
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,2, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 3\left(x-2\right)\left(x+2\right), cel mai mic multiplu comun al 2-x,x-2,3x^{2}-12.
-6-3x-3\left(x-2\right)\left(x+2\right)=3x+6-1
Înmulțiți 3 cu -1 pentru a obține -3.
-6-3x+\left(-3x+6\right)\left(x+2\right)=3x+6-1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -3 cu x-2.
-6-3x-3x^{2}+12=3x+6-1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -3x+6 cu x+2 și a combina termenii similari.
6-3x-3x^{2}=3x+6-1
Adunați -6 și 12 pentru a obține 6.
6-3x-3x^{2}=3x+5
Scădeți 1 din 6 pentru a obține 5.
6-3x-3x^{2}-3x=5
Scădeți 3x din ambele părți.
6-6x-3x^{2}=5
Combinați -3x cu -3x pentru a obține -6x.
6-6x-3x^{2}-5=0
Scădeți 5 din ambele părți.
1-6x-3x^{2}=0
Scădeți 5 din 6 pentru a obține 1.
-3x^{2}-6x+1=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{\left(-6\right)^{2}-4\left(-3\right)}}{2\left(-3\right)}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu -3, b cu -6 și c cu 1 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36-4\left(-3\right)}}{2\left(-3\right)}
Ridicați -6 la pătrat.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{36+12}}{2\left(-3\right)}
Înmulțiți -4 cu -3.
x=\frac{-\left(-6\right)±\sqrt{48}}{2\left(-3\right)}
Adunați 36 cu 12.
x=\frac{-\left(-6\right)±4\sqrt{3}}{2\left(-3\right)}
Aflați rădăcina pătrată pentru 48.
x=\frac{6±4\sqrt{3}}{2\left(-3\right)}
Opusul lui -6 este 6.
x=\frac{6±4\sqrt{3}}{-6}
Înmulțiți 2 cu -3.
x=\frac{4\sqrt{3}+6}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{6±4\sqrt{3}}{-6} atunci când ± este plus. Adunați 6 cu 4\sqrt{3}.
x=-\frac{2\sqrt{3}}{3}-1
Împărțiți 6+4\sqrt{3} la -6.
x=\frac{6-4\sqrt{3}}{-6}
Acum rezolvați ecuația x=\frac{6±4\sqrt{3}}{-6} atunci când ± este minus. Scădeți 4\sqrt{3} din 6.
x=\frac{2\sqrt{3}}{3}-1
Împărțiți 6-4\sqrt{3} la -6.
x=-\frac{2\sqrt{3}}{3}-1 x=\frac{2\sqrt{3}}{3}-1
Ecuația este rezolvată acum.
-6-3x+3\left(x-2\right)\left(x+2\right)\left(-1\right)=3x+6-1
Variabila x nu poate fi egală cu niciuna dintre valorile -2,2, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu 3\left(x-2\right)\left(x+2\right), cel mai mic multiplu comun al 2-x,x-2,3x^{2}-12.
-6-3x-3\left(x-2\right)\left(x+2\right)=3x+6-1
Înmulțiți 3 cu -1 pentru a obține -3.
-6-3x+\left(-3x+6\right)\left(x+2\right)=3x+6-1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -3 cu x-2.
-6-3x-3x^{2}+12=3x+6-1
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -3x+6 cu x+2 și a combina termenii similari.
6-3x-3x^{2}=3x+6-1
Adunați -6 și 12 pentru a obține 6.
6-3x-3x^{2}=3x+5
Scădeți 1 din 6 pentru a obține 5.
6-3x-3x^{2}-3x=5
Scădeți 3x din ambele părți.
6-6x-3x^{2}=5
Combinați -3x cu -3x pentru a obține -6x.
-6x-3x^{2}=5-6
Scădeți 6 din ambele părți.
-6x-3x^{2}=-1
Scădeți 6 din 5 pentru a obține -1.
-3x^{2}-6x=-1
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
\frac{-3x^{2}-6x}{-3}=-\frac{1}{-3}
Se împart ambele părți la -3.
x^{2}+\left(-\frac{6}{-3}\right)x=-\frac{1}{-3}
Împărțirea la -3 anulează înmulțirea cu -3.
x^{2}+2x=-\frac{1}{-3}
Împărțiți -6 la -3.
x^{2}+2x=\frac{1}{3}
Împărțiți -1 la -3.
x^{2}+2x+1^{2}=\frac{1}{3}+1^{2}
Împărțiți 2, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține 1. Apoi, adunați pătratul lui 1 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
x^{2}+2x+1=\frac{1}{3}+1
Ridicați 1 la pătrat.
x^{2}+2x+1=\frac{4}{3}
Adunați \frac{1}{3} cu 1.
\left(x+1\right)^{2}=\frac{4}{3}
Factor x^{2}+2x+1. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(x+1\right)^{2}}=\sqrt{\frac{4}{3}}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
x+1=\frac{2\sqrt{3}}{3} x+1=-\frac{2\sqrt{3}}{3}
Simplificați.
x=\frac{2\sqrt{3}}{3}-1 x=-\frac{2\sqrt{3}}{3}-1
Scădeți 1 din ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}