Rezolvați pentru k
k=3
k=5
Partajați
Copiat în clipboard
-k+3=\left(-k+4\right)k+\left(-k+4\right)\left(-3\right)
Variabila k nu poate fi egală cu 4, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu -k+4.
-k+3=-k^{2}+4k+\left(-k+4\right)\left(-3\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -k+4 cu k.
-k+3=-k^{2}+4k+3k-12
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -k+4 cu -3.
-k+3=-k^{2}+7k-12
Combinați 4k cu 3k pentru a obține 7k.
-k+3+k^{2}=7k-12
Adăugați k^{2} la ambele părți.
-k+3+k^{2}-7k=-12
Scădeți 7k din ambele părți.
-k+3+k^{2}-7k+12=0
Adăugați 12 la ambele părți.
-k+15+k^{2}-7k=0
Adunați 3 și 12 pentru a obține 15.
-8k+15+k^{2}=0
Combinați -k cu -7k pentru a obține -8k.
k^{2}-8k+15=0
Toate ecuațiile de forma ax^{2}+bx+c=0 pot fi rezolvate utilizând formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea: \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}. Formula rădăcinilor ecuației de gradul al doilea oferă două soluții, una atunci când operația ± este de adunare și una atunci când este de scădere.
k=\frac{-\left(-8\right)±\sqrt{\left(-8\right)^{2}-4\times 15}}{2}
Această ecuație este în formă standard: ax^{2}+bx+c=0. Înlocuiți a cu 1, b cu -8 și c cu 15 în formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, \frac{-b±\sqrt{b^{2}-4ac}}{2a}.
k=\frac{-\left(-8\right)±\sqrt{64-4\times 15}}{2}
Ridicați -8 la pătrat.
k=\frac{-\left(-8\right)±\sqrt{64-60}}{2}
Înmulțiți -4 cu 15.
k=\frac{-\left(-8\right)±\sqrt{4}}{2}
Adunați 64 cu -60.
k=\frac{-\left(-8\right)±2}{2}
Aflați rădăcina pătrată pentru 4.
k=\frac{8±2}{2}
Opusul lui -8 este 8.
k=\frac{10}{2}
Acum rezolvați ecuația k=\frac{8±2}{2} atunci când ± este plus. Adunați 8 cu 2.
k=5
Împărțiți 10 la 2.
k=\frac{6}{2}
Acum rezolvați ecuația k=\frac{8±2}{2} atunci când ± este minus. Scădeți 2 din 8.
k=3
Împărțiți 6 la 2.
k=5 k=3
Ecuația este rezolvată acum.
-k+3=\left(-k+4\right)k+\left(-k+4\right)\left(-3\right)
Variabila k nu poate fi egală cu 4, deoarece împărțirea la zero nu este definită. Înmulțiți ambele părți ale ecuației cu -k+4.
-k+3=-k^{2}+4k+\left(-k+4\right)\left(-3\right)
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -k+4 cu k.
-k+3=-k^{2}+4k+3k-12
Utilizați proprietatea de distributivitate pentru a înmulți -k+4 cu -3.
-k+3=-k^{2}+7k-12
Combinați 4k cu 3k pentru a obține 7k.
-k+3+k^{2}=7k-12
Adăugați k^{2} la ambele părți.
-k+3+k^{2}-7k=-12
Scădeți 7k din ambele părți.
-k+k^{2}-7k=-12-3
Scădeți 3 din ambele părți.
-k+k^{2}-7k=-15
Scădeți 3 din -12 pentru a obține -15.
-8k+k^{2}=-15
Combinați -k cu -7k pentru a obține -8k.
k^{2}-8k=-15
Ecuațiile de gradul doi ca aceasta pot fi rezolvate prin completarea pătratului. Pentru a completa pătratul, ecuația trebuie mai întâi să fie sub forma x^{2}+bx=c.
k^{2}-8k+\left(-4\right)^{2}=-15+\left(-4\right)^{2}
Împărțiți -8, coeficientul termenului x, la 2 pentru a obține -4. Apoi, adunați pătratul lui -4 la ambele părți ale ecuației. Acest pas face din partea stângă a ecuației un pătrat perfect.
k^{2}-8k+16=-15+16
Ridicați -4 la pătrat.
k^{2}-8k+16=1
Adunați -15 cu 16.
\left(k-4\right)^{2}=1
Factor k^{2}-8k+16. În general, atunci când x^{2}+bx+c este un pătrat perfect, el poate fi descompus în factori oricând ca \left(x+\frac{b}{2}\right)^{2}.
\sqrt{\left(k-4\right)^{2}}=\sqrt{1}
Aflați rădăcina pătrată pentru ambele părți ale ecuației.
k-4=1 k-4=-1
Simplificați.
k=5 k=3
Adunați 4 la ambele părți ale ecuației.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}