Verificare
adevărat
Partajați
Copiat în clipboard
\cos(60)=\frac{1-\left(\tan(30)\right)^{2}}{1+\left(\tan(30)\right)^{2}}
Înmulțiți 2 cu 30 pentru a obține 60.
\frac{1}{2}=\frac{1-\left(\tan(30)\right)^{2}}{1+\left(\tan(30)\right)^{2}}
Obțineți valoarea \cos(60) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{1}{2}=\frac{1-\left(\frac{\sqrt{3}}{3}\right)^{2}}{1+\left(\tan(30)\right)^{2}}
Obțineți valoarea \tan(30) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{1}{2}=\frac{1-\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}}}{1+\left(\tan(30)\right)^{2}}
Pentru a ridica \frac{\sqrt{3}}{3} la o putere, ridicați atât numărătorul, cât și numitorul la acea putere, apoi împărțiți.
\frac{1}{2}=\frac{1-\frac{3}{3^{2}}}{1+\left(\tan(30)\right)^{2}}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
\frac{1}{2}=\frac{1-\frac{3}{9}}{1+\left(\tan(30)\right)^{2}}
Calculați 3 la puterea 2 și obțineți 9.
\frac{1}{2}=\frac{1-\frac{1}{3}}{1+\left(\tan(30)\right)^{2}}
Reduceți fracția \frac{3}{9} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 3.
\frac{1}{2}=\frac{\frac{2}{3}}{1+\left(\tan(30)\right)^{2}}
Scădeți \frac{1}{3} din 1 pentru a obține \frac{2}{3}.
\frac{1}{2}=\frac{\frac{2}{3}}{1+\left(\frac{\sqrt{3}}{3}\right)^{2}}
Obțineți valoarea \tan(30) din tabelul de valori trigonometrice.
\frac{1}{2}=\frac{\frac{2}{3}}{1+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}}}
Pentru a ridica \frac{\sqrt{3}}{3} la o putere, ridicați atât numărătorul, cât și numitorul la acea putere, apoi împărțiți.
\frac{1}{2}=\frac{\frac{2}{3}}{\frac{3^{2}}{3^{2}}+\frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}}}
Pentru a adăuga sau a scădea expresii, extindeți-le pentru a face identici numitorii lor. Înmulțiți 1 cu \frac{3^{2}}{3^{2}}.
\frac{1}{2}=\frac{\frac{2}{3}}{\frac{3^{2}+\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}}}
Deoarece \frac{3^{2}}{3^{2}} și \frac{\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}} au același numitor comun, adunați-le adunând numărătorii lor.
\frac{1}{2}=\frac{2\times 3^{2}}{3\left(3^{2}+\left(\sqrt{3}\right)^{2}\right)}
Împărțiți \frac{2}{3} la \frac{3^{2}+\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}} înmulțind pe \frac{2}{3} cu reciproca lui \frac{3^{2}+\left(\sqrt{3}\right)^{2}}{3^{2}}.
\frac{1}{2}=\frac{2\times 3}{\left(\sqrt{3}\right)^{2}+3^{2}}
Reduceți prin eliminare 3 atât în numărător, cât și în numitor.
\frac{1}{2}=\frac{6}{\left(\sqrt{3}\right)^{2}+3^{2}}
Înmulțiți 2 cu 3 pentru a obține 6.
\frac{1}{2}=\frac{6}{3+3^{2}}
Pătratul lui \sqrt{3} este 3.
\frac{1}{2}=\frac{6}{3+9}
Calculați 3 la puterea 2 și obțineți 9.
\frac{1}{2}=\frac{6}{12}
Adunați 3 și 9 pentru a obține 12.
\frac{1}{2}=\frac{1}{2}
Reduceți fracția \frac{6}{12} la cei mai mici termeni, prin extragerea și reducerea 6.
\text{true}
Comparați \frac{1}{2} și \frac{1}{2}.
Exemple
Ecuație de gradul 2
{ x } ^ { 2 } - 4 x - 5 = 0
Trigonometrie
4 \sin \theta \cos \theta = 2 \sin \theta
Ecuație liniară
y = 3x + 4
Aritmetică
699 * 533
Matrice
\left[ \begin{array} { l l } { 2 } & { 3 } \\ { 5 } & { 4 } \end{array} \right] \left[ \begin{array} { l l l } { 2 } & { 0 } & { 3 } \\ { -1 } & { 1 } & { 5 } \end{array} \right]
Sistem de ecuații
\left. \begin{cases} { 8x+2y = 46 } \\ { 7x+3y = 47 } \end{cases} \right.
Derivare
\frac { d } { d x } \frac { ( 3 x ^ { 2 } - 2 ) } { ( x - 5 ) }
Integrare
\int _ { 0 } ^ { 1 } x e ^ { - x ^ { 2 } } d x
Limite
\lim _{x \rightarrow-3} \frac{x^{2}-9}{x^{2}+2 x-3}